HALLOWEEN

wplogo611111111111111111131112121122111112111111111111121111211112111113111111111211111111111121111111111111111111111111112111111111211111111111121111111211111111111111112111111111111111111211111111117

HALLOWEEN-Anton Lavey fondatorul bisericii sataniste: Ma bucur ca parintii isi lasa copii sa il serbeze pe diavol cel putin odata pe an

Efemeride

Multi dintre romani au preluat, de cativa ani, dintr-un mimetism modernist, care nu are nimic de a face cu discernamantul, Halloween-ul, macabra sarbatoare occidentala, care sub masca unor distractii (tembele) este o veritabila invocare a demonilor si fapturilor infernale.
Putem vedea cu aceasta ocazie o defilare spectrala, de oameni deghizati in schelete, aratari hidoase, vrajitoare, fantome, mumii, vampiri, varcolaci, monstri, criminali sangerosi care impanzesc strazile si se sperie unii pe altii cu tot felul de farse si glume macabre si nesarate. In vitrinele magazinelor, in parcuri, in companii, in localuri, in scoli si universitati, pe usile caselor, peste tot apar vrajitoare calare pe matura, dovleci-felinar, coarne si alte simboluri mai mult sau mai putin demonice. Cam asa arata Halloween-ul, o „sarbatoare” pe care satanistii declarati o considera printre cele mai importante.
Din pacate, milioane de oameni care se declara „crestini” si chiar impotriva satanismului, au ajuns sa creada cu naivitate ca nu este nimic rau in aceste „distractii nevinovate”. Realitatea este insa cu totul alta. Halloween este o invocare a maleficului.

 

Biserica, slabita enorm in ultimele decenii, a obosit sa se mai lupte cu Halloween-ul, acceptand in mod aberant evenimentul ca pe o sarbatoare distractiva, adresata chipurile, culmea prostiei, in special copiilor, tocmai cei mai lipsiti de aparare si de discernamant… Cea mai buna dovada ca este vorba de un eveniment ocult, abject si inspirat de fortele intunericului este acela ca insusi „parintele” modern al „bisericii lui Satan”, tenebrosul si terifiantul Anton Szandor LaVey, obisnuia sa spuna ca Halloween este una dintre cele mai mari sarbatori in calendarul satanic, alaturi de „Noaptea Walpurgica” sau Sabatul vrajitoarelor, de pe 1 mai. In dreapta, Anton Szandor LaVey, maleficul fondator al bisericii sataniste.

Originile ritualului

„Sarbatoarea” de Halloween isi are originile in vremuri indepartate. Atunci, doua anotimpuri erau vazute ca importante, vara si iarna. Anul Nou incepea cu prima zi de iarna, la o data care, dupa calendarul modern, cade la 1 noiembrie. Mai important era insa ajunul noului an, cand avea loc festivalul sfasitului verii. In secolul 19, se pare, a fost fabricata o zeitate numita Samhain, care personifica sfarsitul verii, fiind vazuta ca „stapan al intunericului”. Puterea acesteia creste pe masura ce ziua se scurteaza si noaptea e mai lunga, fiindca ea nu poate umbla pe Pamant decat dupa lasarea intunericului. In popor se credea ca in ajunul anului nou, pe 31 octombrie, granita ce desparte lumea mortilor de cea a viilor devine extrem de permeabila. Din aceasta cauza, momentul era foarte prielnic pentru ca spiritele celor morti in cursul anului sa revina in lumea pamanteasca, bantuind in cautarea unor trupuri pe care sa puna stapanire pentru a scapa din taramul mortilor. Pragul dintre cele doua lumi, care nu se afla, practic, in nici una dintre ele, este pazit de creaturi fioroase ale tenebrelor, reprezentate ca demoni ori ca vrajitoare, ceea ce explica popularitatea unor costume si deghizatii morbide si macabre de asemenea natura. Daca nu reuseau sa captureze un om, spiritele intunericului se multumeau adesea si cu un animal, in special o pisica neagra, aceasta din urma fiind si astazi un simbol al Halloweenului.

Veghea de Halloween. Amenintarea spiritelor rele

Exista in vechime, in preajma zilei de Halloween, obiceiul de a strange lemne pentru aprinderea unor ruguri sacre, de obicei pe varfurile dealurilor, pentru comemorarea sufletelor celor morti.

In acea seara, oamenii se adunau cu mic, cu mare in jurul rugurilor sfinte pentru a veghea si pentru a invoca zeii luminii sa calauzeasca sufletele mortilor din familie in taramul de dincolo.

Dupa terminarea ceremoniei, oamenii luau carbuni din focul sacru pentru a-si lumina drumul spre casa, dar si pentru a aprinde un nou foc in vatra. Acest taciune era, de regula, carat intr-un nap scobit pe dinauntru, inlocuit mult mai tarziu de dovleac. Pentru a se proteja de influentele spiritelor ratacitoare, cei vechi se imbracau in costume infricosatoare si ciopleau mutre cu ranjete hidoase pe napul-felinarul in care purtau taciunele. Ei se deplasau in procesiuni foarte galagioase, rupand si trantind de pamant tot ce intalneau in cale, tot ca metoda de a pune pe fuga spiritele.

Traditia rugului sfant s-a pastrat in Irlanda, Scotia si Tara Galilor. Lemnul pentru focul din noaptea de Halloween se aduna din timp si in unele regiuni exista obiceiul de a arde si un anume tip de muschi de padure. Spre deosebire de ce se petrece in America, in Europa spiritele mortilor continua sa reprezinte o parte insemnata a traditiei de Halloween. Daca pe vremuri, oamenii vegheau toata noaptea cu o torta aprinsa pe prispa casei, acum ei se multumesc sa aprinda lumanari pentru sufletele celor decedati. In aceasta noapte, oamenii poarta felurite talismane pentru a se proteja de duhurile rele. Tot pentru alungarea duhurilor intunericului se trag clopotele si se bate in lemn (deloc intamplator, in traditia noastra populara s-a pastrat aceasta vorba). In acelasi scop, inainte de apusul soarelui, se obisnuieste sa se inconjoare casa de trei ori, mergand cu spatele. In aceste zone se spune ca o persoana nascuta de Halloween poate vorbi cu duhurile.

Crestinism versus „paganism”

In urma cu mai bine de 1200 de ani, in incercarea de a eradica sarbatorile „pagane” si a-i crestina pe bretoni, irlandezi si englezi, papa Grigore al IV-lea a decretat in anul 835 ziua de 1 noiembrie ca sarbatoare religioasa, inchinata martirilor credintei – Ziua tuturor sfintilor. In 1006, Papa Ioan al XVIII-lea a decretat Ziua de 2 noiembrie Ziua mortilor. Traditia pagana, insa, era atat de inradacinata in constiinta oamenilor, incat a fost nevoie de un compromis: o sarbatoare crestina, grefata pe vechiul cult al stramosilor. In Marea Britanie, sarbatoarea s-a numit All Saints Day sau All Hallows Day, iar seara dinaintea ei, ajunul, All Hallows’ Evening. In timp, prin prescurtare, a devenit Hallows’E’en si de aici Halloween.

Obiceiul de a oferi bucate celor care bat la usa este o reminiscenta a ritualurilor ancestrale, legat de pomana pentru sufletele mortilor, adoptata si de crestinism. Astfel, este atestat din secolul al IX-lea obiceiul ca, in aceasta perioada a anului, sarmanii si cersetorii sa bata la usile crestinilor pentru a cere pomana, care consta in special dintr-un fel de „prajiturele pentru suflet”, bucati de paine cu afine. Cu cat mai multe prajiturele primea cersetorul, cu atat mai multe rugaciuni se angaja sa rosteasca pentru sufletele rudelor decedate ale stapanului casei. Chiar rostite de un intermediar, rugaciunile aveau menirea de a ajuta sufletele sa gaseasca mai repede drumul spre rai. A refuza sa dai de pomana pentru morti era considerat un adevarat sacrilegiu, iar cel care il comitea se expunea „razbunarii” cersetorului nemultumit. Expresia „trick or treat” deriva din aceasta traditie, caci cel care indraznea sa incalce traditia, cel care cu alte cuvinte nu oferea pomana (treat) trebuia pedepsit, jucandu-i-se un renghi (trick). Una dintre cele mai vechi pedepse utilizate de colindatori era aceea de a bate la usa si de a se ascunde apoi, astfel incat gazda sa se sperie cand vede ca nu este nimeni la usa. Astazi, reactia fireasca in fata unui asemenea gest este una de enervare, stiut fiind ca aceasta e o biata gluma proasta, insa in Evul Mediu semnificatia era sinistra, anume ca insasi moartea a batut la usa, caci ea este singura invizibila…

Ziua mortilor in spatiul carpatic

In fiecare an, pe 1 noiembrie sau in cea mai apropiata duminica de aceasta data, crestinii din Romania isi celebreaza mortii, dand copiilor dulciuri si aducand ofrande si pomana celor „dusi pe ceea lume”.
Emblema sarbatorii, bostanul cioplit, luminat cu ajutorul unei luminari, este un obicei caracteristic mai degraba Ardealului, unde toamna tarziu se pun astfel de „felinare” pe stalpii portii. „Distractia” tampa, specifica sarbatorii Halloween, atat de populara la americani, le era pana de curand necunoscuta romanilor, preocuparea fiind exclusiv pentru omagiul si pomenirea celor trecuti in lumea umbrelor.

Batranii satului si copiii lor de la oras se aduna la cimitir, pun pe morminte stergare tesute sau prosoape, colaci copti pe vatra cuptorului propriu sau la vreo patiserie cu firma luminoasa, lumanari si mere. Copiii primesc bomboane, mere si biscuiti, fara sa fie costumati in fapturi inspaimantatoare si grotesti si fara sa strige „Trick or Treat!”, insa unii dintre ei – ministrantii – chiar isi merita din plin dulciurile castigate, caci merg din casa in casa timp de cateva ore, apoi canta si se roaga, alaturi de preot, la fiecare mormant in parte.

Cand se inchina paharul, se spune „Dumnezeu sa-i ierte!”, nu „Sanatate!”, nici „Noroc!”. Batranii de la tara spun „Sa traiti cu totii, sa-i pomeniti pe cei plecati dintre noi, si poate o sa ma pomeniti si pe mine, daca na-ti uita!”…

Halloween in America

De fapt, sarbatoarea de Halloween a ajuns in America abia in jurul anului 1840, adusa de valul masiv de imigranti irlandezi goniti de acasa de marea foamete din epoca. Acestia au adus cu ei si „legenda” cam cretinuta a felinarului-dovleac. Povestea spune ca un anume Jack, individ cunoscut drept betiv si pus pe traznai, a avut intr-o zi proasta inspiratie de a-i juca un renghi Satanei. Jack l-a convins pe diavol sa se urce intr-un copac, apoi a scrijelit pe trunchiul acestuia o cruce, simbol ce-l impiedica pe drac sa coboare. Satana a fost lasat sa se dea jos numai dupa ce i-a promis omului ca il va lasa in pace toata viata lui. Dupa ce a murit, Jack nu a fost primit in Rai din pricina numeroaselor sale pacate, vazandu-se obligat sa mearga in Iad, dar nici aici nu a fost admis, diavolul fiind inca suparat de renghiul cu copacul. Pentru a nu-l lasa totusi sa orbecaiasca vesnic prin bezna, dracul i-a dat lui Jack un taciune aprins care sa-i lumineze calea, iar omul a pus taciunele intr-un nap scobit. Ajunsi in America, imigrantii au descoperit ca dovleacul este un suport mult mai incapator, folosindu-l de atunci in locul napului. Chiar si in zilele noastre, dovleacul scobit ca sa arate ca o fata care ranjeste amenintator este numit „Jack-o-lantern”, „felinarul lui Jack”.

Ce a devenit Halloween astazi se vede cel mai bine in SUA, unde se castiga foarte multi bani de pe urma prostiei oamenilor. Dintr-un prilej de comemorare a mortilor familiei, sarbatoarea a degenerat complet, ajungand o sinistra mascarada, penibila si cretina, prilej de batjocura, oamenii intrecandu-se in razbunari oribile si „glume” macabre. Industria cinematografica, televiziunile, barurile, restaurantele, discotecile, parcurile de distractii, industria dulciurilor, productia de costume si de decoratiuni, toate aduc castiguri enorme, iar oamenii trebuie sa plateasca daca vor sa se „distreze”. In SUA se obtin profturi comparabile cu cele de Craciun, alta sarbatoare batjocorita si transformata intr-o stresanta goana dupa brad, globuri si cadouri.

Dracul si dovleacul marca USA poposesc si in Romania

Integrarea in UE si occidentalizarea societatii face ca in Romania autoritatile sa se simta obligate (la presiuni deloc dezinteresate) la o adevarata maimutareala a sinistrei sarbatori americane, care este promovata pe toate canalele si cu toate puterile.

Astfel, Teatrul National pentru Copii isi deschidea la un moment dat stagiunea cu spectacolul „Lampa lui Jack” – o punere in scena pentru copii a povestii dovleacului de Halloween, poveste in care Diavolul joaca rolul principal, in realitate o scolarizare mascata a satanismului pentru copiii romani…
„Protipendada” Bucurestiului s-a adunat la Palatul Parlamentului pentru a participa la Balul de Halloween. Internetul romanesc este plin de felicitari virtuale cu specific de Haloween, precum si de bizare oferte „festive”: manichiura in ton cu momentul, gheare stilizate negru-portocalii, tichii cu coarne care se aprind alternativ, sfaturi pentru construirea unui cosciug, ca sa poti aparea un „mort” cat mai autentic la petrecerea de Halloween!!!

La gradinitele de bon-ton din capitala se face „serbare de Halloween”, in scoli elevii sunt invatati chiar de catre profesori cum sa isi confectioneze costumele si decorurile adecvate. Discotecile din campusurile studentesti si localurile se intrec in a organiza „seri de Halloween” care sunt luate cu asalt de tinerii dornici de distractie. In 2002, in parcul Moghioros din cartierul Drumul Taberei, primaria sectorului 6 a organizat „Carnavalul groazei” si a oferit premii copiilor care aveau cel mai infricosator costum.

Iar acestea, in vreme ce in Rusia, Ministerul Educatiei a decis sa interzica orice eveniment legat de sarbatoarea Halloween-ului in scoli. Un reprezentant al ministerului, Alexander Gavrilov, a declarat ca aceasta hotarare se mentine din 2003, iar motivatia este legata de faptul ca aceasta sarbatoare promoveaza cultul mortii, personificarea mortii si a fortelor raului, fiind in contradictie cu natura institutiilor de invatamant. Gavrilov a precizat ca Haloweenul „tulbura mintea si afecteaza sanatatea spirituala si morala a elevilor”, concluziile sale fiind impartasite de o serie de psihiatri consultati pe aceasta tema.

Halloween-ul, devenit un prilej de adorare a demonilor, are efecte dezastruoase

Psihologii si psihiatrii establishmentului se intrec in a scorni, la comanda si cu plata, teorii care mai de care mai sofisticate, sucite, aberante si cumplit de periculoase, cum ca Halloween-ul este, de fapt, „o celebrare emfatica a mortii, care are chiar o importanta sociala imensa pentru ca aduce in constiinta occidentala sentimentele refulate despre subiectul mortii, generand experiente benefice care-i vor face pe copii si adulti sa-si invinga teama de moarte”(??!!).
Cu toate aceste josnice elucubratii teoretice, cu spoiala de stiinta, adevarul este altul. Toate statisticile indica, mai ales in SUA, tara unde aceasta sarbatoare pervertita a atins apogeul maleficului, cresterea violentelor in timpul Halloween-ului. Acest moment al anului se remarca prin numarul cel mai mare de actiuni violente, fapte penale, „glume” proaste care duc la accidente grave, distrugeri, numarul cel mai mare de betivi, consum crescut de droguri la persoane din ce in ce mai tinere, inclusiv la copii. Studiile Gallup certifica, de asemenea, efectele cumulative dezastruoase ale acestei sarbatori, ce marcheaza profund psihicul copiilor, care nu au mecanisme psihice pentru a se apara de aceasta deversare a demonicului, a uratului, a odiosului, a magiei negre in viata lor emotionala si ajung ulterior sa le accepte ca firesti, in mod neconditionat.
Se stie ca raul este mult mai usor acceptat atunci cand pare un simplu joc. Aceasta „sarbatoare”, in realitate o adevarata oroare, ii familiarizeaza de fapt pe cei mici, prin jocul macabru, cu raul, agresivitatea, scabrosul, monstrii, grotescul, infernalul, sinistrul, satanicul, vrajitoria si magia neagra. Sa nu ne miram, prin urmare, ca in timp, copiii se obisnuiesc cu prezenta maleficului, perceputa ca o „joaca” sau o „distractie”…

Zilele astea se pare că elevii iar nu vor face prea multă şcoală, ci cu sprijinul profesorilor şi binecuvântarea părinților, ei se vor ocupa de magia morţii… Copiii trebuie să vină echipaţi în vampiri, fantome și lilieci, să ţopăie în jurul unor dovleci sub formă de cap de mort și cu lumânări aprinse, pentru a invoca cu mare fast și veselie spiritele rele ale întunericului.
Halloween-ul este o veche sărbătoare celtică de sorginte păgână şi satanistă, dedicată morţii şi proslăvirii diavolului. În realitate această sărbătoare este o adevărată oroare, îi familiarizează de fapt pe cei mici prin jocul macabru, cu răul, cu agresivitatea și scabrosul, cu monştrii, grotescul, infernalul și sinistrul, cu satanismul, vrăjitoria şi magia neagră. Deci, să nu ne mirăm, prin urmare, că în timp copiii se obişnuiesc cu prezenţa maleficului, percepută ca o joacă sau ca o distracţie. Dintr-un prilej de comemorare a morţilor familiei, sărbătoarea a degenerat complet, ajungând o sinistră mascaradă, penibilă şi meschină, un prilej de batjocură, oamenii întrecându-se în răzbunări oribile şi glume macabre. Televiziunile, barurile, restaurantele, discotecile, parcurile de distracţii, industria cinematografica si a dulciurilor, producţia de costume şi de decoraţiuni, toate deduc câştiguri enorme, iar oamenii trebuie să plătească dacă vor să se „distreze“. Se obţin astfel profturi comparabile cu cele de Crăciun, altă sărbătoare batjocorită cu tente păgâne, transformată într-o stresantă goană după brad, globuri şi cadouri, în care la fel ca și de Halloween „unii deștepti” câştigă foarte mulţi bani de pe urma ignoranței și prostiei oamenilor.
Sărbătoarea de Halloween este evident anticreștină, este o sărbătoare religioasă dar nu creştină, ci păgână și demonică fiind bazată pe un curent subteran periculos al ocultismului; biserica creștină avertizând părinții să nu-și mai lase copiii să se îmbrace în fantome și vampiri deoarece este o sărbătoare păgână a terorii, a fricii și a morții, o celebrare a groazei și a întunericului. De altfel, „părintele” modern al bisericii lui Satan, tenebrosul și terifiantul Anton Szandor LaVey obișnuia să spună că Halloween este una dintre cele mai mari sărbători în calendarul satanic, alături de „Noaptea Walpurgică“ sau „Sabatul Vrăjitoarelor” din data de 1 Mai.
Multe din obiceiurile de Halloween se trag de la vechile sărbători ale zeului Baal, zeu cunoscut şi pe vremea profetului Ilie, în cinstea căruia se aduceau, pe lângă sacrificiile de animale, şi cele omenesti. Preoţilor lui Nimrod sau Baal li se cerea în mod necesar să mănânce din sacrificiile umane; în felul acesta apare „CahnaBal”, (Cahna este forma energică a lui Cahn ce înseamnă „preot”) însemnând preotul lui Baal, este cuvântul înrădăcinat în limba noastră pentru un devorator de carne umană – canibal. Druizii credeau că în noaptea zilei de 31 octombrie, în ajunul festivalului Samhain, graniţele dintre lumea aceasta şi cea de dincolo erau îndepărtate, iar duhurilor tuturor celor care au murit în anul precedent li se îngăduia să le traverseze şi să bântuie casele celor vii. Din această cauză, preoţii druizi organizau ceremonii de închinare în care sacrificau pisici, cai, oi, boi și oameni, aceste jertfe erau aduse ca ofrande lui Samhain (întruchipare a lui Satan) şi spiritelor lui rele pentru a-i determina să nu le facă rău.
Un fost vrăjitor al zilelor noastre, Tom Sanguinet, fost mare preot în tradiţia celtică a Wicca (vrăjitorie) convertit la creştinism, spunea:
„Sărbătoarea modernă pe care o numim Halloween îşi are originile în luna plină cea mai apropiată la 1 noiembrie Anul Nou al vrăjitoarelor. Este un moment în care se presupune că demonii ating apogeul puterii malefice şi se întorc pe pământ să-l viziteze. Halloween-ul este, pur şi simplu, absolut malefic şi nu există nimic în lumea aceasta care să-l facă acceptabil pentru Domnul Iisus”. Nu este de mirare că Halloween este cea mai importantă zi a anului pentru diverse organizaţii sataniste din SUA şi de pretutindeni din lume, în care vrăjitoarele se adună în „sabaturi”, au loc eviscerări de animale, şi, oribil, este deja cunoscut faptul că unii copii răpiţi au fost folosiţi pentru sacrificii umane de către acești veneratori ai diavolului.
Suntem creştini nu păgâni şi este bine știut că orice creştin se străduieşte să imite, pe cât posibil, pe întemeietorul Creştinismului – Iisus Hristos al cărui ucenic este, lucru care se face și folosind un limbaj adecvat, o ţinută corespunzătoare, prin participarea la sfintele slujbe, prin purtarea unor însemne creştinesti: cruciuliţe, brăţări, metanii etc… prin toate aceste actiuni atragem asupra noastră harul lui Dumnezeu, toate acestea constituind totodată și o mărturisire a credinţei. Dar dacă ne costumăm în diavoli, vampiri și vrăjitoare, purtând şi făcând semne diavoleşti, folosind limbajul iadului, al cui duh îl atragem şi pe cine mărturisim, pe cine slăvim ?
Halloweenul este o repăgânizare a unei societăţi care s-a pierdut de dimensiunea sa creştină, şi-a pierdut relaţia vie cu Hristos prin Duhul Sfânt şi cu Tatăl prin Hristos. În epoca în care trăim se aplică foarte mult superficialul, se cultivă în mod sistematic superficialul, pentru că un om superficial este un om care nu are o dimensiune transcendentă, nu are o perspectivă mai amplă asupra vieţii, trăieşte doar de azi pe azi – cu pâine şi circ, cum spuneau romanii. Dacă au pâinea cât de cât asigurată şi-un circ mai elaborat aşa, atunci nu mai fac probleme, nu mai vor să trăiască într-o altă dimensiune, nu mai caută să aibă o personalitate, care, să fie şi cu o deschidere un pic mai amplă, trăiesc doar pentru clipa aceasta, carpe diem. Iar asta la nişte copii ce poate să însemne, decât o spălare de creier, o deformare de mic copil, în care se promovează imaginea de sărbatoare Halloween, pe dimensiunea demoniacă a maștilor și a vrăjitoarelor.

 

Copiii au un acut simţ al binelui şi al răului, problema este că răul li se propune sub o formă plăcută exact ca în păcatul primodial, în ispita ce diavolul le-o face lui Adam şi Eva în Rai, le arată rodul acelui pom al cunoaşterii, le arată ca fiind plăcut la gust şi plăcut la vedere şi vrednic de dorit, fără să le arate că gustând din acel rod, mâncând din acea ispită ei practic ies din ascultarea și dragostea lui Dumnezeu. Exact asta se întâmplă și cu astfel de sărbatori pagâne, li se prezintă sub forma unei distracţii, se prezintă o sărbătoare care fundamental este putredă, purtând tot felul de maști, îmbrăcaţi în draci şi vrăjitoare, devin într-un fel un receptacol al demonului pe care-l invoca, deci sub o formă sau alta este o invocare evidentă a diavolului. Spre Dumnezeu se ajunge mai greu la începutul drumului spiritual, cu un anumit efort și luptă lăuntrică, nu este prea ușor, însă, spre diavol nu trebuie efort, se alunecă mult mai uşor, e suficientă o joacă, şi apoi încetul cu încetul pe o pantă lină, ajungi de fapt şi de drept sub această stăpânire a întunericului. Problema este că finalul vieţii acesteia nu este doar finalul – Finalul este doar începutul vieţii ! Ori, cel care de aici se obişnuieşte să convieţuiască cu satana, sub o formă sau alta el se leapădă de Hristos, iar cel care se apropie de Hristos – de aici luptându-se cu satana, în viaţa veşnică va fi in continuare cu Hristos !

După ce a cucerit Apusul, Halloween-ul îşi continuă marşul triumfal şi către ţările ortodoxe ale Răsăritului creştin, având ca principal aliat… statul. Da, statul laic, preocupat tot mai mult de modul în care ar putea interzice cu totul manifestările creştine în spaţiul public – lucru reuşit deja în unele state unde nu este permisă afirmarea credinţei în Hristos în perimetrul şcolilor –, este cel ce promovează astăzi prin mass-media şi prin mai toate sistemele de învăţământ sărbătoarea păgână Halloween. Să înţelegem de aici că denumirea de stat laic este doar o formulă cosmetizată a noţiunii de stăpânire păgână?

Anul acesta (2014), mai mult decât în toţi anii anteriori, Halloween-ul a devenit un fel de sărbătoare oficială a multora dintre grădiniţele, şcolile şi liceele din România. Ne-a sosit la redacţie ştirea că şi în sate uitate de lume, în care oamenii abia au cu ce se îmbrăca, copiilor li s-a cerut de către dascălii lor să se prezinte la şcoală în seara de 31 octombrie spre 1 noiembrie cu echipamentul adecvat sărbătorii Halloween, adică cu costume de spiriduşi, fantome sau chiar diavoli. Unii părinţi s-au scandalizat şi au refuzat să dea curs „invitaţiei”, dar alţii, poate mai familiarizaţi cu duhurile ce bântuie prin televizor, s-au supus cu docilitate. Dacă aşa e la modă acum… Şi o mai cere şi şcoala! Dar oare câţi dintre guvernanţii, profesorii sau părinţii care au urmat directiva venită probabil foarte de sus ştiu sau conştientizează ce este Halloween-ul?

Unii susţin că este vorba doar de o mare afacere, căci în seara de Halloween în S.U.A. se cheltuiesc anual în jur de 7 miliarde de dolari, fiind cea mai bine „vândută” sărbătoare după Crăciun. Nu negăm importanţa factorului de câştig material, pentru că, dacă stăm să ne gândim puţin, în tot ceea ce înseamnă industrie a pornografiei, prostituţiei şi drogurilor câştigurile sunt imense. Mai important ni se pare însă aspectul duhovnicesc al chestiunii.

Halloween-ul este noaptea în care aparent totul este îngăduit: invocarea morţilor şi a duhurilor rele, vrăjitoria, necromanţia, divinaţia – vechea şi mai noua practică a prezicerii viitorului plecând de la anumite semne –, magia, sacrificiul ritualic şi multe alte practici, denumite într-un cuvânt păgâne, pe care creştinii nu şi-au îngăduit să le imite nici măcar în joacă, fiind extrem de conştienţi de simbolismul lor – în fond, de potenţialul demonic al acestora –, practici de invocare în diferite „locuri” şi „prilejuri” a unor prezenţe demonice şi de intrare în comuniune cu ele.

Să vedem însă care sunt implicaţiile acestei sărbători, denumite, pe bună dreptate, a fricii, a întunericului şi a morţii! Halloween-ul este o sărbătoare păgână în care celţii celebrau trecerea în noul an. Ei credeau că la originea vieţii se află moartea, motiv pentru care la mare cinste se afla zeul Samhain, zeul şi stăpânul morţii. Şi cum pentru celţi nu existau decât două anotimpuri, vara şi iarna, începutul întunericului, al morţii şi decadenţei coincidea cu începutul sezonului friguros, mai exact cu data de 1 noiembrie.

Astfel, în seara de 31 octombrie spre 1 noiembrie, celţii sărbătoreau Noul An, o sărbătoare închinată de fapt Zeului Morţii, Samhain. Cu acest prilej, druizii – preoţii cultului celtic – îi instruiau pe oameni să-şi stingă focurile care le alimentau vetrele, focuri care pentru antici în general aveau o funcţie nu numai practică, dar şi profund simbolică. În acelaşi timp însă, era aprins pe un deal un mare foc care trebuia să primească ofrandele aduse zeului morţii – nu numai roade ale pământului, dar şi sacrificii de animale şi chiar oameni. Celţii credeau că, mulţumit de ofrande, zeul permitea morţilor să se întoarcă la căminele lor – credinţă care stă de fapt la baza escapadelor nocturne în costume care imită fantomele, vrăjitoarele, spiriduşii sau demonii, pentru că prin acest act de imitare a spiritelor cei vii încercau să intre în contact şi în comuniune cu cei morţi.

Halloween-ul are aşadar la bază practici oculte prin care se încerca intrarea în comuniune cu sufletele morţilor şi cu demonii, în urma unui ritual în care erau sacrificaţi oameni în cinstea zeului morţii. Şi, în ciuda unei aparenţe de farsă, joacă şi distracţie cu care se îmbracă Halloween-ul în modernitate, există mărturii care atestă faptul că practica sacrificiului uman este încă folosită în vremurile noastre, chiar dacă bine ascunsă de indiscreţiile publicităţii.

Chiar şi aparent inocentul joc de-a „ne daţi ori nu ne daţi”, atât de familiar în cultura americană, în care copii întreabă gazda „Farsă sau dulciuri?”, îşi are originea în ritualul celţilor care credeau că sufletele morţilor astfel eliberate de Samhain sufereau de o mare foame şi umblau cerşind pe la casele lor. Iar gazdele care ar fi refuzat să potolească foamea celor ce-i imitau pe morţi cerşind mâncare ar fi trezit furia zeului morţii, care i-ar fi supus unor farse sau blesteme. În acest fel, părinţii, dar mai ales copiii zilelor noastre sunt angrenaţi într-un scenariu simbolic tulburător, întrucât în credinţa celţilor cei ce se costumau deveneau slujitori ai zeului morţii, aşa încât o insultă adusă lor reprezenta o insultă adusă zeului.

Oare cum ar putea un creştin conştient de credinţa lui şi, deci, de ceea ce se întâmplă în lume, să rămână indiferent faţă de o sărbătoare precum Halloween-ul, care nu numai că-i învaţă pe copii că vrăjitoria, magia şi alte practici oculte sunt cel puţin neutre, sugerându-se astfel că practicarea lor ar fi lipsită de consecinţe, dar, mai mult decât atât, îi integrează într-un scenariu simbolic în care cei mici devin slujitori ai diavolului? Oare nu tocmai în momentul în care astfel de lucruri ne sunt prezentate de o întreagă industrie mass-media – care în ultimele zeci de ani a împânzit imaginarul oamenilor cu simboluri oculte şi macabre îmbrăcate în haina divertismentului – ar trebui să ne sporim atenţia, întrebându-ne dacă nu cumva tocmai acest spirit de glumă reprezintă o farsă sub a cărei mască se ascund lucruri foarte serioase?

De altfel, o trăsătură fundamentală a epocii noastre este tocmai încercarea de a seduce şi a pune stăpânire pe sufletele copiilor, de a le jupui inocenţa şi de a le batjocori, în cele din urmă, trupurile. Pentru a-i transforma pe copii în agenţi ai consumului, s-au dezvoltat cele mai sofisticate strategii de marketing şi publicitate:

– pentru a le întina mintea, în şcoli sunt introduse cursuri obligatorii de educaţie sexuală care invită la desfrâu şi legitimează homosexualitatea;

– pentru a le poseda sufletele, copiii sunt transformaţi, iată!, în principalii actori ai unei scenete macabre, repetată la nesfârşit şi sub diferite forme de o întreagă industrie a publicităţii şi filmului.

Oare vom începe să sărbătorim şi Halloween-ul cu aceeaşi inconştienţă cu care am sărbătorit – şi încă o facem – ziua de 1 mai, declarată şi impusă de ideologia comunistă ca zi internaţională a muncitorilor? Deşi îmbrăcată cu haina ideologiei comuniste, 1 mai muncitoresc are în chip simbolic aceeaşi origine. Pentru că dacă Halloween-ul nu reprezintă altceva decât o sărbătoare păgână care urmăreşte în principal coruperea copiilor noştri şi iniţierea în misterele vrăjitoriei, Ziua Internaţională a Muncii era – şi oare câţi ştiu aceasta? – o prelungire a Nopţii Valpurgiei (noaptea de 30 aprilie spre 1 mai), marele sabat demonic anual în care participanţii, păgâni de odinioară, intrau în comuniune cu dracii. Care alta putea fi sărbătoarea comunismului antihristic decât celebrarea biruinţei diavolului?

Diferenţa dintre cele două sărbători sau regimuri este aceea că 1 mai s-a impus cu ameninţarea, cu teroarea şi cu arma, iar Halloween se impune astăzi ca mijloc de divertisment. Una defineşte strategiile poliţieneşti ale dictaturii, iar cealaltă mijloacele de corupere ale statului magic. Amândouă însă îl celebrează şi îl ridică în slăvi pe stăpânitorul lumii acesteia, la care se închină ideologiile atee ale modernităţii.

HALLOWEEN HALLOWEEN-Anton Lavey fondatorul bisericii sataniste: Ma bucur ca parintii isi lasa copii sa il serbeze pe diavol cel putin odata pe an
Noi, românii, vrând să o ducem mai bine, am tot făcut compromisul de a ne alinia directivelor europene şi duhului lumii, care ne propune bunăstarea şi fericirea. Am liberalizat avortul, pornografia, desfrânarea, homosexualitatea şi multe altele. Rezultatul îl vedem… Acum ni se cere să ne educăm copii într-un duh păgân. Vom face şi acest pas? Credem cumva că de la stăpânitorul întunericului ne va veni lumina? De la cel ce dezbină vom primi dragostea? De la cel cunoscut dintru început ca ucigător de oameni vom primi fericirea şi viaţa? Frica, depresiile şi bolile psihice pun tot mai mult stăpânire pe omul apusean şi se răspândesc cu o viteză tot mai mare şi în spaţiul societăţii noastre. Aceasta este urmarea firească a supunerii oamenilor către duhul desfrânării şi al vrăjitoriilor, al puterii şi al banilor.

Pe de altă parte, cei ce călătoresc pe calea cea strâmtă către împărăţia lui Dumnezeu, deşi nu le lipsesc durerea şi necazurile, se luminează şi se veselesc de împărtăşirea din harul Duhului Dumnezeului celui adevărat. Aceştia au înţeles că cea mai mare comoară pe care nu ne-o poate lua nimeni e însăşi dreapta credinţă prin care putem să ne împărtăşim cu Hristos, piatra cea din capul unghiului. Deşi nu sunt mulţi, pe rugăciunile unora ca aceştia se sprijină lumea în care trăim. Ce bine ar fi dacă am înţelege tot mai mulţi acest lucru! Căci, precum în poveste, după ce rătăcim în lumea întreagă pentru a găsi adevărul şi fericirea, întorcându-ne osteniţi, Îl aflăm în satul nostru cel parcă uitat de lume, în ograda noastră, în inima noastră, pe Hristos cel răstignit.

HALLOWEEN

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s