ACEST OM. Ah, câtă frumuseţe, cât belşug de blândeţe şi uimire stă în Fiinţa Lui…

Ah, câtă frumuseţe, cât belşug de blândeţe şi uimire stă în Fiinţa Lui… Luând chip de om, El ne-a arătat cum să trăim în această lume, ne-a învăţat cum să iubim, să iertăm… cum să ajutăm şi să ne acceptăm unii pe alţii.

„Chiar dacă era Fiu, a învăţat să asculte prin ceea ce a suferit.”

El nu a îndeplinit pe jumătate planul care I-a fost dat… ci, punând mâna pe plug, nu S-a uitat înapoi, ci a dus până la sfârşit lucrarea ce I-a fost încredinţată.

El nu S-a considerat o fiinţă prea Înaltă pentru a sta împreună cu cei slabi sau săraci, cu cei păcătoşi, cu cei bolnavi şi îndureraţi… ci i-a iubit – la fel ca pe cei bogaţi, pe cei înstăriţi, pe cei sănătoşi… Nu a dorit locurile înalte ale sinagogilor, deşi El era Singurul care trebuia să fie slăvit. Nu a studiat învăţătura acestei lumi, dar înţelepciunea Lui se situa deasupra oricărei cunoştinţe omeneşti. A ştiut să-i vindece pe cei bolnavi, să dea mâncare celor flămânzi, să ia poverile multora asupra Lui, să dea mântuire tuturor celor cred în El.

Niciodată El nu a avut nimic, deşi toate erau ale Lui.* El nu a fost bogat, şi totuşi, a îmbogăţit pe mulţi. Îţi ardea inima de nerăbdare să stai în prezenţa Lui, să-L asculţi, să-I atingi haina… şi, ajungând în acel loc, nu mai doreai altceva. El îţi era îndeajuns. Erai în siguranţă, iubit şi acceptat. În preajma Sa nu puteai să te prefaci, dar nici nu îţi era necesar. Dragostea Lui acoperea neputinţa şi îngrijorarea ta, păcatul tău… şi te făcea liber.

Tot ceea ce a făcut El a fost suficient pentru oricine dorea să se apropie, să creadă şi să primească viaţă veşnică.

Ce mare har că ni S-a descoperit! Iar acum, că L-am cunoscut şi că am fost cunoscuţi de El, nu ne mai întoarcem la cele vechi. Noi nu mai suntem ai noștri, ci ai Celui ce a plătit un preț atât de mare pentru a ne salva – Lui Îi datorăm totul. El e Adevărul, e Viaţa, e bucuria noastră! Ce onoare de a-L cunoaşte pe acest Om! A fost, este şi va fi despre El – despre jertfa Lui, despre învierea şi biruinţa Lui… Ce dragoste fără de margini!

Cu El mă voi lăuda!

*Lloyd C. Douglas, „Cămașa lui Cristos”.

http://tineri.betania.ro/acest-om/

https://crestintotal.ro/2017/05/30/acest-om-ah-cata-frumusete-cat-belsug-de-blandete-si-uimire-sta-in-fiinta-lui/?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s