COLOSENI CAPITOLUL PATRU

                                    COLOSENI Capitolul 4

Un articol de F. B. Hole

În cel de-al treilea caz, acela al stăpânilor, gândul principal nu este acela al dragostei ci al dreptății. Orice stăpân creștin ar trebui să se întrebe permanent cu privire la slujitorii săi: „Ce este drept, ce este corect?”. Iar mai departe el trebuie să-și amintească faptul că el însuși este un slujitor al Stăpânului său din ceruri, un Stăpân care a stabilit principiul „cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura”.

Aici sunt date șase instrucțiuni care, dacă sunt ascultate, vor contribui mult la a produce atmosfera cerească pe pământ. Certurile familiale și certurile industriale ar ține de domeniul trecutului! Însă esențialul aici este că noi, credincioșii, ar trebui să anticipăm binecuvântarea mileniului, și să îndeplinim voia lui Dumnezeu în relațiile noastre, în timp ce așteptăm ziua când voia lui Dumnezeu se va face pe pământ așa cum este în cer.

Versetele 2-6 ne aduc înapoi la îndemnuri de un caracter mai general. Mai întâi cu privire la rugăciune, apoi cu privire la relațiile celui credincios cu cei care nu sunt născuți din nou.

Trebuie să ne rugăm și nu doar atât, ci și să stăruim în rugăciune, și să urmărim desfășurarea cârmuirii lui Dumnezeu ca să nu ratăm răspunsurile Sale la cererile noastre, nici să omitem să Îi adresăm mulțumirile noastre pentru harul pe care l-am primit. Mai mult, rugăciunile noastre nu trebuie să fie doar de natură personală sau chiar egoistă. Pavel i-a îndemnat pe coloseni să mijlocească pentru el, ca el să poată să facă cunoscut „taina lui Hristos” la care a făcut referire în epistolă. El a dorit ca ei să mijlocească pentru lucrarea lui Dumnezeu și astfel să ia parte la lupta care se află în legătură cu această lucrare.

Noi astăzi suntem foarte, foarte slabi în această chestiune a rugăciunii. Viața modernă este organizată pe principiul vitezei și al grabei, iar rugăciunea prea adesea nu mai are loc în acest timp aglomerat. Cât despre stăruință? Atunci când ne dorim cu ardoare un lucru, stăruim, însă de câte ori nu avem noi doar dorințe superficiale! Uneori anumite chestiuni provoacă compasiunea noastră și ne unim în rugăciune, însă totul se termină acolo! În curând uităm și nu mai există stăruință.

În versetul 5 se vorbește despre cei nemântuiți ca despre „cei de afară”. Există cei din interiorul sferei creștine și cei din afara lui și este foarte important ca noi să ne purtăm potrivit în relațiile noastre cu cei din afară. Cu privire la ei, noi suntem așezați pe o poziție de a da mărturie. Mai întâi, atitudinea noastră generală față de ei trebuie să fie caracterizată de înțelepciune. În felul acesta putem să fim siguri că vom avea ocazii să dăm mărturie, pe care trebuie să le răscumpărăm prin faptul că folosim aceste ocazii, atunci când ele apar.

Totuși, este un lucru să prinzi o ocazie, și cu totul alt lucru să o folosești cel mai potrivit. Cuvintele care sunt rostite nepotrivit sunt adesea mai regretabile decât a nu rosti nici un cuvânt. Cuvintele noastre trebuie să fie întotdeauna în har. Nu trebuie să recurgem niciodată la remarci aspre, amare sau tăioase. Însă, pe de altă parte, cuvintele noastre, în timp ce sunt pline de har, nu trebuie să aibă drept scop doar a plăcea oamenilor. Ele trebuie să fie drese cu ceea ce reprezintă sarea – calitatea înțepătoare a adevărului. În Domnul nostru au fost găsite harul și adevărul, iar acestea ar trebui să-i caracterizeze pe cei care sunt ai Săi și să caracterizeze chiar și cuvintele lor.

Standardul stabilit aici este unul foarte ridicat. Eșuăm foarte mult în a-l atinge. Cu toate acestea, să nu micșorăm însă standardul în mintea noastră. Să îl menținem la înălțimea lui deplină, așa cum a fost văzut în Hristos, și să ne avântăm către el.

Odată cu versetul 7 începe mesajul de încheiere și salutările. Ele reprezintă multe puncte de interes. Tihic, despre care apostolul scrie atât de călduros, era fără îndoială purtătorul acestei epistole către coloseni. Onisim, care este numit „credinciosul şi preaiubitul frate”, era sclavul fugar, cu privire la care este scrisă epistola către Filimon. Ce altceva decât harul lui Dumnezeu poate transforma un sclav dator și fugar într-un frate în Hristos credincios și preaiubit? Așadar Tihic a dus epistola la coloseni, iar Onisim a dus epistola la Filimon, ei călătorind la Colose împreună. Filimon nu apare în capitolul nostru, binînțeles, deoarece vedem că exista o scrisoare special pentru el. Însă Arhip apare în ambele epistole.

La momentul scrierii, Pavel îi avea alături pe Aristarh, Marcu și Iust. El putea să spună despre fiecare dintre ei în cuvinte frumoase că ei sunt lucrători pentru Împărăție și o mângâiere pentru sine însuși. Este foarte încurajator să găsim vorbindu-se despre Marcu în felul acesta, de vreme ce scurta relatare despre el în Faptele Apostolilor nu promitea foarte mult. Ne arată cum cineva care a eșuat la începutul slujirii sale a fost în întregime restabilit pentru un folos deplin. Într-atât de mult încât el a devenit în cele din urmă scriitorul celei de-a doua Evanghelii, care Îl descrie pe Domnul în mod special ca pe Robul desăvârșit. Aceasta este o ilustrare a felului în care puterea lui Dumnezeu poate în cele din urmă să ne facă cei mai puternici chiar în lucrul în care am fost la început cei mai slabi.

Epafra era de asemenea cu Pavel, însă el era „dintre voi”, adică un colosean și, deci, nu unul „din circumcizie”. Deși era despărțit de concetățenii săi, el avea o mare dorință pentru ei și lucra cu zel pentru ei. Această lucrare era însoțită de rugăciune.

Vedeți, rugăciunea înseamnă lucrare, sau poate fi lucrare. Epafra a dus rugăciunea până la punctul în care devenise o adevărată lucrare pentru el și a continuat să lucreze, de vreme ce Pavel dă mărturie că aceasta era întotdeauna practica lui. Cuvântul tradus prin „luptând” înseamnă a se strădui din răsputeri. Epafra, deși era departe de prietenii săi, era angajat într-o adevărată luptă a rugăciunii pentru ei, al cărei scop era ca ei să fie desăvârșiți și împliniți în voia lui Dumnezeu.

Este un lucru minunat să ai o cunoaștere deplină a voii lui Dumnezeu, ceea ce dorea apostolul pentru coloseni înColoseni 1:9 . Este un lucru și mai minunat să fii desăvârșit și împlinit în acea voie. A sta în acea voie implică faptul că noi suntem subiectul ei și suntem caracterizați de ea, potrivit cu ceea ce se spune în Coloseni 1:10 . Este evident că dorințele și rugăciunile lui Epafra, pentru sfinții din Colose și din împrejurimi, era în deplină armonie cu rugăciunile lui Pavel pentru ei.

În împrejurimile cetății Colose mai era și Laodiceea. Este menționată în Coloseni 2:1 , precum și de trei ori în capitolul nostru. Chiar numele ei transmite o sonoritate tristă cu privire la ea, prin prisma a ceea ce are Domnul de spus în privința acestei adunări în Apocalipsa 3:14-22 . În ciuda rugăciunilor și a luptei pentru ei pe care le făceau Pavel și Epafra, în ciuda faptului că în mijlocul lor circulau epistolele apostolice, a căzut în cele mai joase adâncimi. „Epistola din Laodiceea” era fără îndoială o epistolă care chiar în acea vreme circula din adunare în adunare.

Această epistolă către coloseni și laodiceeni prezintă exact adevărul la care, dacă laodiceenii ar fi luat aminte, i-ar fi păzit. Epistola ne prezintă gloria lui Hristos, Capul Adunării Lui. Îi îndeamnă să se „țină strâns de Capul, care este Hristos”. Vai! Ei nu au luat aminte, iar mesajul care le este transmis din Patmos îi arată ca fiind extrem de satisfăcuți de sine, iar Hristos, Capul lor, este complet afară, la ușă.

Noi nu suntem mai buni decât ei, în ceea ce privește carnea. Așa că să primim în inimi avertismentul pe care ei ni-l oferă.

Să primim de asemenea ca fiind aplicabil și la noi cuvântul de mustrare adresat lui Arhip. Ți-a dat Domnul vreo slujbă? Atunci ia bine seama, s-o împlinești, oricât de neînsemnată ar părea. Neîmplinirea ei înseamnă lenevie, care deschide de îndată ușa la declin și dezastru spiritual. Nimic nu ne poate păzi, decât harul, care este și cuvântul de încheiere al epistolei.

http://comori.org/articol.php?item=1328

Un gând despre &8222;COLOSENI CAPITOLUL PATRU&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s