O minunată imposibilitate

Era spre sfârșitul unei “zile toride din Sydney”, proverbial printre oamenii din Commonwealth, vreme când tânăr australian rătăcea liniștit printr-o magazie de Biblii și tractate, deși atmosfera fierbinte și umedă îl jefuiseră de energia sa obișnuită.

Pretextul său era dorința de a achiziționa o carte, deși nu putea spune exact ce gen dorea. Punându-i câteva întebări, devenise evident că dorința sa pentru o carte era cu mult depășită de altă dorință mult mai profundă. Era un scop dublu în vizita sa, iar el avea o poveste de spus.

La început, răspundea la întrebările noastre oarecum întâmplător și cu o aparentă indiferență. Dar i s-a pus o întebare mai personală, ceea ce l-a făcut să exclame: “Cred că această trăire a vieții creștine este un ideal bun, dar am ajuns la concluzia că este o minunată imposibilitate”.

“La această concluzie ai ajuns deci. Cum ai ajuns la ea?” am întrebat noi. “Cu siguranță te-ai gândit mult la aceste aspecte. Ai vrea să ne spui mai multe detalii?”

Aerul de indiferență dispăru, iar tânărul începu să ne vorbească cu multe emoții, în timp ce ochii i se cufundau în lacrimi. Câteodată vorbea pe un ton amar și plin de reproș, ceea ce făcea evident faptul că fusese îndrumat greșit, astfel având parte de aspre dezamăgiri, în ciuda dorinței sale sincere de a fi corect.

Pe scurt, povestea lui era aceasta. Participase la câteva servicii de însuflețire, pe parcursul cărora i s-a adâncit convingerea că nu era în regulă cu Dumnezeu; dar ce putea face?

Îndată s-a făcut obișnuita “chemare pentru luarea deciziei”, iar tânărul nostru prieten s-a numărat printe cei care s-au ridicat. Când un așa-zis ajutor l-a întrebat dacă vrea cu adevărat să trăiască “o viață diferită”, el a răspuns afirmativ, cu toată sinceritatea. “Atunci de ce nu te decizi pentru Hristos acum și aici?”, a fost el întrebat.

Cu toată convingerea, el răspunse “Ba da, vreau”, deși nu avea nici o idee despre ce însemna aceasta cu adevărat. În consecință, el a fost numărat printre cei care “au luat decizia”.

El continuă: “Sentimentele pe care le-am avut în seara aceea au trecut curând, dar am fost hotărât să rămân la decizia de a face tot ce pot ca să trăiesc ‘viața de creștin’, așa cum este ea numită; dar acum toate acestea par a fi o prefăcătorie lipsită de conținut, iar eu, un prost, pentru că am încercat cândva acestea. Pentru că sunt mai nefericit astăzi decât am fost vreodată, dar voi renunța la toate.”

Era clar că ajunsese la o criză în viața sa, dar devenise evident că era încă un caz de “limită pentru om” care va fi o “oportunitate pentru Dumnezeu”.

Puteam fi siguri că Satan nu avea de gând să-l lase sa-i scape fără lupte, așa că nu a pierdut timpul în a profita de această deznădejde.

Tineri necredincioși agresivi l-au făcut să se îndoiască și l-au încolțit cu argumentele lor amăgitoare și frivole, asigurându-l că toată această experiență nu a fost altceva decât o emoție religioasă care va trece în curând. “Acum”, spuse el, “simt că ei sunt mai aproape de adevăr decât am fost eu”.

“Ce te așteptai să facă din tine această decizie pentru Hristos?”, l-am întrebat.

“Ei bine, am crezut că făcând aceasta, Dumnezeu mă va ierta, iar eu voi putea începe din nou cu o stare curată.”

“Ai o stare curată acum?”

“Oh! Nu, într-adevăr!”

“Bineînțeles că nu ai. Dacă iertarea lui Dumnezeu, sau, așa cum o numești tu, ‘o stare curată’, ar putea fi obținută printr-o trăire diferită a vieții, atunci moartea lui Hristos nu ar mai fi fost necesară. Păcatul este o chestiune mult mai serioasă decât aceasta. Păcatul aduce cu sine pedeapsa morții. ‘Moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, pentru că toți au păcătuit’ (Romani 5:12). Deciziile bune cu privire la viitor nu vor ridica niciodată această sentință de la tine. ‘Dar Dumnezeu Își arată propria Lui dragoste față de noi prin aceea că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi’ (Romani 5:8).”

Dar, vai! Acesta nu este singurul caz, și ar putea fi chiar cazul tău, dragă cititorule. Dacă este așa, atunci hai să schimbăm, cu ajutorul unei ilustrații, de la o scenă a unei întâlniri de evanghelizare, la o scenă într-o curte de istanță.

Presupunem că stai înaintea Judecătorului, după ce tocmai ai fost condamnat la moarte. Cerând permisiunea să vorbești, tu spui: “Domnul meu, aș vrea să spun că îmi pare nespus de rău pentru trecutul meu, și că mă voi strădui cu toată sârguința să trăiesc o viață bună.”

Ce gândești că îți va spune Judecătorul? Ceva de genul acesta, cu siguranță: “Hotărârea ta pentru viitor nu poate ridica sentința cu moartea sub care te găsești. Practic, nu ai niciun viitor, pentru că odată ce cobori din banca acuzaților, lumea nu va mai exista pentru tine. Ai avut o singură viață, iar această viață a trecut – pierdută prin nelegiurea ta.”

“O!”, poate spui, “cu siguranță cazul meu nu are nimic de a face cu acesta.”

Vai! Dragă cititorule, este exact cazul tău. Păcatul nu este un fleac, așa cum cred oamenii că este. Poate este un cuvânt urât din Biblie, dar este de asemenea un fapt urât din istoria ta care aduce cu sine o sentință încă mai urâtă – Moartea!

Sufletul care păcătuiește, acela va muri” (Ezechiel 18:20).

Dumnezeu a amânat în har executarea sentinței pentru a îți da timp ca să te pocăiești.

Domnul…este îndelung-răbdător față de noi, nevrând ca vreunii să piară, ci toți să vină la pocăință” (2 Petru 3:9).

“Dar nu trebuie să mă decid pentru Hristos?”, poate întrebi.

Cu siguranță: însă prima decizie trebuie să fie împotriva ta însuți, iar aceasta înseamnă că trebuie să te întorci la Dumnezeu cu regret, conștient de faptul că sentința Sa te osândește în mod drept, și că nici o schimbare a vieții tale viitoare nu poate ridica sentința. Aceasta înseamnă înaintea lui Dumnezeu să vii la pocăință, și ea este chiar decizia care cutremură cerul și umple inima lui Dumnezeu cu bucurie.

Este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește” (Luca 15:10).

Acum vine “decizia ta pentru Hristos”: aceasta înseamnă că decizi să abandonezi toate eforturile tale, și să te încrezi în mod simplu și deplin în Hristos și în lucrarea Sa împlinită – sângele Său prețios, care singur poate să te curățească de toate păcatele tale și să te îndreptățească înaintea lui Dumnezeu. Cu toată solemnitatea, te îndemnăm să nu pierzi timpul, dragă cititorule, ci să iei măreața decizie și să îți asiguri acea binecuvântare astăzi. Zăbovește, și ai putea să o pierzi pentru veșnicie.

Mesagerul Evangheliei, 1926

http://www.clickbible.org/teme-biblice/evanghelizare/o-minunata-imposibilitate/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s