TĂCEREA LUI DUMNEZEU

Tăcerea lui Dumnezeu și eroismul ca stil de viață

Pentru mulți oameni, înțelegerea dezastrelor naturale de genul celui din Filipineare la bază un paradox, susține jurnalistul Daniel Burke, într-un editorial pentruCNN. Oamenii credincioși au convingerea că Dumnezeul bun, care se află la cârma lucrurilor, permite totuși ca răul să se întâmple.

Foto: Boston.comUn sondaj efectuat în 2011, imediat după tsunamiul care a devastat Japonia, a relevat că majoritatea americanilor (56%) credeau că Dumnezeu controlează totul, inclusiv dezastrele. Cu toate acestea, când venea vorba de tsunami, mai mulți americani dădeau vina mai degrabă pe încălzirea globală (58%) decât pe un Dumnezeu furios care pedepsește (38%), a arătat sondajul, efectuat de Public Religion Research Institute.

Atunci când are loc un dezastru natural, întrebările cu privire la implicarea lui Dumnezeu sunt de referință. De ce a permis asta? Unde a fost când s-a întâmplat? De ce tocmai nouă? Ne pedepsește cumva? Întrebările sunt recurente, însă răspunsurile întârzie să satisfacă interogația. Departe de a fi ajuns la un consens, filosofii și teologii deopotrivă se străduiesc să răspundă pe măsura întrebării. Istoricul Michel Faucheux, în cartea O istorie a răului, consideră că răul se relatează mai mult decât se analizează și, fiind un mister prin excelență, scapă oricărei raționalități.

Pe de altă parte, Rabinul Harold Kushner, unul dintre cele mai faimoase nume din domeniul teodiceei și autor al bestsellerului When Bad Things Happen to Good People (Când lucruri rele se întâmplă oamenilor buni), a spus că vede mâna lui Dumnezeu în capacitatea de rezistență a oamenilor ale căror vieți au fost distruse și în „bunătatea și generozitatea” celor care îi ajută pe supraviețuitori.

Foto: expressandstar.comJonathan Fitzpatrick, un englez în vârstă de 23 de ani ce se afla Filipine în momentul furtunii, este posibil să confirme presupunerea lui Kushner. Deși la începutul furtunii s-a baricadat într-o cameră a hotelului în care era cazat, un moment de reflecție lucidă l-a determinat pe Fitzpatrick să părăsească adăpostul și să caute să îi ajute pe alții, victime ale viiturii ca și el.

Așa că Fitzpatrick împreună cu câțiva dintre colegii săi au reușit să deschidă ușile camerelor hotelului, să scoată familiile din interior, să le adăpostească pe scări și să le ofere apă potabilă. Înainte de a prelua frâiele în această operațiune independentă de salvare, tânărul vorbise cu familia lui pe Skype și le-a mărturisit rudelor că îi era teamă că ar putea să moară din cauza furtunii.

„El a admis că s-a gândit la ceea ce era posibil să se întâmple”, a mărturisit Rachel, sora lui Fitzpatrick. Însă aceasta nu l-a reținut să își asume riscul și să meargă să lupte cu furtuna, a continuat Rachel, citată de Express & Star.

Deși și-a riscat viața pentru oameni necunoscuți, Fitzgerald nu se percepe pe sine ca fiind un erou. „El nu a fost un erou, ci doar a acționat din instinctul uman. În ochii săi, el nu a făcut nimic eroic, el a făcut doar lucruri normale”, explica mama lui Fitzpatrick reporterilor de la Sky News. Însă gesturile tânărului nu par să fie doar reacții instinctive. De exemplu, după ce furtuna a încetat, înainte de a se reîntoarce în Anglia, Fitzpatrick i-a oferit bani unui filipinez pentru a-l ajuta să își construiască din nou casa.

Deși gestul tânărului englez poate părea banal, el constituie o excepție de la normele contemporane. În general, societatea umană este mai predispusă la indiferență, fapt demonstrat de un experiment realizat în cadrul Seminarului Teologic al Universității Princeton. Aproape 90% dintre studenții seminariști au trecut pe lângă un necunoscut ghemuit lângă o alee, ratând șansa care li s-a oferit de a fi altruiști, deoarece, în mod paradoxal, se grăbeau să țină o predică despre… bunul samaritean.

Relativ recent, cazul jurnalistei violate în toiul zilei, în centrul Bucureștiului sub ameninţarea cuţitului, fără ca nimeni să intervină, confirmă faptul că ceea ce este cunoscut în psihologie cu numele de „efectul spectatorului” nu trebuie să fie neglijat. Din acest punct de vedere, un gest ca al lui Fitzpatrick nu poate fi abordat într-o manieră superficială, cu atât mai mult, cu cât tocmai în spatele unor asemenea implicări eroice este posibil să fie identificată prezența lui Dumnezeu.

Taguri:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s